Cuvintele şi personalităţile Simona Halep şi Gheorghe Hagi au creat o asociere din care cîştig a avut sportul românesc. Şi ce cîştig!!! Paradoxal, fără prea mari eforturi din partea oficialilor din singurul domeniu care mai poate aduce un plus ţării noastre.
STEAUA. Arlauskis a dat lovitura! Captură ULUITOARE făcută de portarul campioanei. Vezi FOTO
Într-o ţară în care subminarea economică este alăturată unei mari părţi a oamenilor de afaceri din Top 300, cei doi reprezentanţi ai comunităţii de machedoni aduc României, de la Miami pînă la Strîmtoarea Bering, o imagine pozitivă greu de măsurat. Însă toate aceste rînduri puteau să nu mai existe dacă în urmă cu aproximativ 80 de ani, la Craiova, virgula pe unul dintre cele mai importante acte din istoria Europei era pusă altfel. Iar pentru ca dezvăluirile FANATIK să fie înţelese perfect, evocăm istoria.
Începutul
După CS Universitatea, o altă echipă riscă să nu primească licenţa pentru Europa
7 septembrie 1940. Craiova. Ca urmare a presiunilor politice venite dinspre Germania, România este nevoită să restituie Cadrilaterul Bulgariei, parte alăturată României în 1913, în urma Celui De-Al Doilea Război Balcanic. Pe lîngă cedarea porţiunii de la sud de Dunăre, se ajunge, sub semnătura Generalului Ion Antonescu, la un acord şi de schimbare a populaţiei. 110.000 de români şi aromâni s-au aşezat în Dobrogea conform datelor istorice, din ţara noastră plecînd în jur de 77.000 de bulgari. Iar de aici începe povestea celor doi mari sportivi ai României.
Din Grecia, la Stejaru
Născuţi în Vechea Eladă, departe de România, bunicii Simonei Halep au ajuns în comuna Stejaru, din Dobrogea, după o perioadă scurtă petrecută în Bulgaria. „Bunicii Simonei ne-au spus, atunci cînd ne-am intersectat, că aşa au simţit atunci. Au fost atraşi mereu de România, au simţit că aici e casa lor. Bineînţeles, a contat şi împrejurarea politică, dar nimeni nu era obligat să plece în România dacă nu dorea. Era o opţiune, nu o obligaţie”, precizează sursele FANATIK din anturajul jucătoarei de tenis.
În plină tinereţe, Simona şi Nicolae Halep, actualii bunici ai numărului 3 WTA, s-au stabilit în Dobrogea, iar la aproximativ 10 ani distanţă s-a născut Stere Halep. În paralel, acest drum a fost urmat şi de cealaltă familie celebră de machedoni, chiar dacă în privinţa familiei lui Gică Hagi amănuntele nu curg cu abundenţă, printre puţinele lucruri ştiute fiind acela că bunicii marelui jucător de fotbal au fost respectaţi în comunitatea de la sud de Dunăre. „Au luat decizia de a se alătura comunităţii în care au crescut şi s-au format. A contat foarte mult şi faptul că bunicii lui Gheorghe Hagi au fost respectaţi de oamenii din cadrul comunităţii pentru dovezile repetate de corectitudine şi capacitatea enormă de muncă”, este completarea făcută de machedoni.
Cel mai BINE PLĂTIT jucător din Liga 1: 800 de euro PE MINUT!
Atacaţi de teroriştii bulgari
Drumul celor două neamuri de machedoni din Bulgaria pînă în locul actual unde şi-au întemeiat familiile a fost presărat cu evenimente nefericite, dezvăluite de apropiaţii familiei Halep şi confirmate de presa vremii. „Bunicii lui Halep nu obişnuiesc să vorbească mult despre acea perioadă, probabil este sensibilă pentru ei, însă ni s-a spus că nu a fost deloc uşor să se aşeze în România. A fost o perioadă dificilă din punct de vedere istoric, iar în acea vreme erau foarte mari presiuni pe România din partea celor mai puternice ţări, printre care Germania, dar şi, oarecum surprinzător, Anglia”, au declarat apropiaţii familiei Halep.
„Organizaţia revoluţionară dobrogeană D.R.O., cunoscută pentru acţiunile sale teroriste în numele patriotismului şi tentativele sale de a pune umărul la crearea Bulgariei Mari, a întreprins mai multe acţiuni pînă la Dunăre, dar şi pe teritoriul României, care au vizat naţionalităţile care s-au mutat în România… din lupta cu ciomitagii bulgari (n.red. – denumirea celor care făceau parte din organizaţia bulgară teroristă), Jandarmeria a pierdut 18 oameni… După alipirea Cadrilaterului la România, bande de comitagii treceau adesea frontiera în România dedîndu-se la acte de sabotaj, incendieri, incitare, agresiuni şi atentate la adresa armatei şi administraţiei române, cît şi la adresa coloniştilor români de aici (aromâni, mocani mărgineni, români timoceni etc.), comiţînd carnaje şi alte atrocităţi”, era o parte a evenimentelor relatate de presa din anii ’40.
